Ce înseamnă psihoterapia, de fapt?

Colegiul Psihologilor din Romania oferă următoarea definiție: “ Psihoterapia este intervenția psihologica realizată științific şi în spirit umanist în scopul promovării sănătaţii, optimizării, autocunoașterii şi dezvoltării personale, în scopul modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburările psihice, psihosomatice şi în situaţii de risc ” (sursa www.copsi.ro)

Psihoterapia reprezintă o modalitate de intervenție prin care îţi poţi îmbunătăţi viaţa actuală (se mai numeşte şi dezvoltare personală) sau  poţi interveni având ajutor profesionist din partea psihoterapeutului în probleme şi situaţii din urmatoarea sferă:

• Dacă doreşti să îţi îmbunătăţeşti calitatea vieţii: în viaţa de zi cu zi, în relaţia de cuplu, în relaţia cu copiii sau în toate celelalte relaţii pe care le ai, personale sau profesionale
• Daca ai stima de sine scăzută, sentimente de neajutorare, pesimism, dificultăți de relaționare si adaptare în mediul in care trăiești sau lucrezi
• Daca ai adesea stări de anxietate ridicata,  stări depresive, atacuri de panică, temeri exagerate sau fobii
• Dacă te îmbolnăvești adesea si boala ta nu are neapărat o cauză fiziologică
• Dacă suferi de insomnii
• Dacă te confrunți cu dependențe de tutun, droguri, alcool sau alimentare
• Dacă ai dificultăţi de natură sexuală
• Dacă treci printr-un eveniment dificil (divorț, despărțire, pierderea locului de muncă, decesul unei persoane apropiate)
• Dacă ai trecut prin experienţe traumatice  (ex.abuzuri, violenţă domestică)

Psihoterapia, îndeosebi cea umanistă, are la bază ideea conform căreia toţi oamenii au în interior puterea şi forţa de a se vindeca, de a se autoactualiza şi de a face schimbări în acest sens, iar tehnicile şi instrumentele specifice acesteia ajută clientul să reînveţe cum să facă toate aceste lucruri.

Alături de terapeut, clientul învaţă să abordeze situaţiile dificile, examinându-le din altă perspectivă, să înţeleagă cauzele problemei, să facă faţă emoţiilor dureroase. Specialistul este acolo pentru a-l asculta, pentru a-i oferi puncte de vedere pe care clientul nu le-a găsit ori nu le-a abordat.

Copiii sunt văzuţi adesea ca nişte “adulţi mai mici” şi asupra lor se pun unele aşteptări, uneori nerealiste, de a înţelege şi a trece mai departe peste probleme cu aceeaşi uşurinţă cu care o fac adulţii. Totuşi fiecare etapă de vârstă aduce problemele şi provocările ei specifice, iar pentru a putea ajuta un copil sau adolescent să treacă peste ele, este nevoie de o modalitate de intervenţie specifică şi adaptată vârstei lor.

Sfera problemelor cu care se pot confrunta copiii sunt următoarele:

• Neîncredere în sine, în forţele proprii
• Fobii sau frici exagerate
• Stări de anxietate, tristeţe sau timiditate exagerată
• Neînţelegeri între fraţi
• Performanţe şcolare scăzute sau deficitare
• Stres provocat de performanţele sau sarcinile şcolare
• Relaţii deficitare cu cei de aceeaşi vârsta în mediul şcolar sau acasă
• Bulying- terorizarea altor copii/din partea altor copii, agresivitate sau violenţă

Probleme ce ţin de sfera psiho-patologică:

• Tulburări de limbaj
• Tulburări de învăţare
• Tulburari de atenţie sau hiperactivitate
• Tulburari din spectrul autist
• Ticuri
• Enurezis (urinează în pat pe timpul nopţii sau în timpul zilei) sau encoprezis (eliminarea scaunului in alt loc în afară de toaletă)
• Tulburări de alimentaţie

Pentru aceste servicii, sfera de intervenţie este centrata pe acelaşi tip de probleme menţionate mai sus, însă lucrul este specific psihoterapiei si consilierii de grup.

Evaluarea psihologică reprezintă un proces care se poate realiza pentru toate categoriile de vârstă, în care se foloseşte instrumente specifice (ex. probe/teste psihologice, interviu clinic, metoda observaţiei etc. ), cu scopul identificării potenţialului de funcţionare a psihicului fiecărui client, evidenţierea anumitor problematici specifice psihopatologiei (tulburari psihice) şi îndrumarea către un anumit tip de terapie (psihoterapie- indrumarea către psihoterapeut sau medicaţie- indrumarea către medic psihiatru sau de altă specialitate).

Evaluarea psihologică se poate realiza pentru următoarele aspecte:

• Evaluarea stării de sănătate mintală (în limita competenței psihologului clinician)
• Evaluare cognitivă și neuropsihologică (teste de inteligență, atenție, memorie)
• Evaluare afectivă (emoțională)
• Evaluare comportamentală
• Evaluarea nivelului dezvoltării psihologice
• Evaluarea personalității și a mecanismelor de coping/adaptare/apărare
• Evaluarea anumitor aspecte psihologice specifice cuplului, familiei sau altor grupuri
• Evaluarea contextului familial, profesional, socio-economic și cultural în care se manifestă problemele psihologice

Formarea profesională în domeniul psihoterapiei sau al psihologiei clinice este realizat prin intermediul unor cursuri cu tematica specifica sau workshop-uri experientiale. Printre temele de training sunt urmatoarele:

• Terapie integrativă prin joc pentru copii preșcolari și școlari
• Metode de evaluare clinică relațională a atasamentului in relația părinte-copil și în familie
• Interventii ale terapiei prin joc in lucrul cu copilul cu traumă de dezvoltare
• Consilierea parentală a adulților care cresc copii
• Conceptualizarea cazului de intervenție terapeutică prin joc
• Evaluarea clinică standardizată a copilului și adolescentului
• Și multe alte teme asemănătoare.